Imagine articol
Experimentează · 18 dec. 2017, 15:28:56

Stabilirea de obiective

În 90% din studii s-a observat ca obiectivele specifice și provocatoare duc la performante înalte mai mult decât obiectivele ușoare.

Obiectivele influențează performanța datorită faptului că direcționează atenția, mobilizează efortul, crește persistența și motivează strategiile de dezvoltare. Stabilirea obiectivelor poate îmbunătăți performanța sarcinilor atunci când obiectivele sunt bine conturate și destul de provocatoare.

Teoria setării obiectivelor realizată de Edwin Locke și Gary Latham se bazează pe obiective specifice și dificile, pe relația dintre obiectiv și modul în care acesta ne afectează, pe mediatorii care intervin în efectuarea obiectivelor, pe relația dintre obiective și auto-eficacitate.  Cât și pe efectele obiectivelor asupra oamenilor, a sarcinilor, a diferitelor perioade de timp și pe sursele necesare pentru atingerea obiectivelor. Obiectivele S.M.A.R.T îndeplinesc criteriile menționate anterior.

Acronimul S.M.A.R.T definește caracteristicile necesare setării unui obiectiv: S (specific) face referire la modul în care noi descriem obiectivul, acesta trebuie să fie descris foarte bine și clar pentru a evita ambiguitatea care ne poate afecta sarcina; M (măsurabil) urmărește frecvența acțiunilor care ar duce la îndeplinirea obiectivului (cât de des fac ceva care mă ajută la atingerea obiectivului setat); A ( de atins) ține mai mult de noi și anume dacă putem atinge sau nu obiectivul ales din prisma resurselor pe care le avem (energia, abilitățile, suportul financiar etc); R (realist) ne îndeamnă să alegem un obiectiv ancorat în realitate care poate fi atins; T ( timp) este defapt selectarea unui deadline adică până când trebuie să ating obiectivul ales ( ex; până în 10 martie, până de Crăciun ). Setarea de obiective S.M.A.R.T este foarte benefică în cele mai multe dintre situații, putem folosi această tehnică fie că vrem să atingem un scop mai înalt fie că vrem să atingem un scop mai mic care nu se provoacă sau solicită foarte mult. 

Exemplu S.M.A.R.T: 

Eu aș vrea să reușesc să învăț să cânt două colinde la pian ca să pot să imi surprind mama de sărbători. Aranjarea ideii de mai sus pe plan S.M.A.R.T va arăta așa

S = să învăț să citesc notele de pe stativ, să învăț notele necesare colindelor, să ascult linia melodică a colindelor, să exersez colindele pentru a dobândi dexteritate;

M = câte 3 ore pe zi în fiecare zi, repetiții ale colindelor alese;

A= să am abilități motorii fine (să fi cântat înainte la pian sau la alt instrument), să am instrumentul, să am partiturile;

R= să memorez și să pot cânta două colinde simple;

T= să învăț două colinde până de Crăciun, 24.12.2017;

Pe structura respectivă putem selecta orice obiectiv indiferent de domeniu, dificultate sau preferințe. 

Într-un studiu realizat de Christopher Earley & Co, s-a examinat procesul de feedback și feedback-ul ca moderator pentru relația dintre setarea de obiective și performanta, calitatea strategiilor pentru realizarea task-urilor, efortul și încrederea în sine. Astfel, s-a observat ca interacțiunea dintre setarea de obiective și procesul de a primi un feedback este relaționată cu calitatea research-ului și cu strategiile pentru realizarea task-ului.  În timp ce interactiunea dintre setarea obiectivelor și feedback-ul a fost relaționată cu încrederea de sine și efortul depus.

    Autoeficacitatea și nevoia de realizare este corelată pozitiv cu nivelul obiectivelor. Așadar setarea unor obiective din ce în ce mai mari poate facilita la dezvoltarea noastră pe mai multe planuri, pe perioada facultății cel academic și cel profesional fiind printre cele mai importante. Cel mai bine este să planificăm ceva înainte de a începe munca, deoarece vom ști clar ce avem de făcut, cum să facem și până când, astfel fiind mai eficienți           

Petrea Anemone, studentă la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației

Autentifică-te pentru a publica un comentariu

Articole Similare