De ce eu? Ce și cum să fac?

Postată de: Utilizator teajut.ro · CONSILIERE DE CRIZĂ · 17 mai 2018, 12:16:44

Nu vreau să mai trăiesc, nu pot, nu mai știu cum, ce să fac?

Consiliere TeAjut.ro · 17 mai 2018, 12:20:47

A muri sau a trăi. Este cea mai profundă alegere pe care o poți face în această lume, fie să alegi să mori șă să lași totul pentru totdeauna, fie să alegi să trăiești și să fii o parte din această viață așa cum este ea, cu bune și cu rele până când într-o zi, oricum vei înceta să mai trăiești, dar nu pentru că ai ales tu, ci pentru că ai reușit să faci față provocării numite „viață” și i-ai permis să te treacă prin caruselul emoțiilor ei, cu suișuri și coborâșuri, și ai rezistat, devenind tot mai puternic cu fiecare provocare.

Este adevărat faptul că nu noi am ales să ne naștem, lucru care ridică două întrebări. Totul este la voia întâmplării? Sau există un principiu conform căruia „Nimic nu este întâmplător?”

Indiferent de teoria spre care tinzi, există un singur răspuns comun pentru cele două ipoteze. Dacă totul e la voia întâmplării, nu e nimic de pierdut în schimb dacă nimic nu este întâmplător și există un cadru bine stabilit și definit care oferă un scop și un sens vieții, atunci totul este pierdut dacă alegi să îi pui tu o finalitate.

Sinuciderea nu șterge o parte din suferința ta, ci șterge tot ceea ce știi, toate interacțiunile cu realitatea. Încetează astfel, orice formă de identificare.

Dacă există ceva în această lume care te fascinează, dacă există ceva care te interesează sau te bucură, fie că este vorba de o senzație, o idee, o persoană, o provocare, o activitate, o culoare, sunetul tăcerii, raza de soare care pătrunde în fiecare dimineață în camera ta, cerul cu nori, culorile curcubeului, trebuie să fii conștient că toate acestea vor dispărea dacă vei alege ca lumina să iasă în cartea ta.

Relațiile vin și pleacă. Dragostea apare, dar uneori își poate pierde din intensitate, sau poți realiza că, ceea ce credeai că este dragoste, prinde de fapt altă formă de relaționare.

Relațiile cu oamenii sunt dificile, societatea e pe repede înainte, unele persoane sunt mai profunde, altele mai raționale, adaptarea și flexibilitatea au devenit dezirabile, totul se concentrează pe ego-ul nostru, și devine din ce în ce mai greu să stabilim relații de durată sau semnificative. Nu contest nimic din toate acestea.

Nu spun că nu există defecte fundamentale în acest sistem de viață, fundamente care au apărut fără permisiunea noastră, dar la care putem participa si pe care le vom perpetua conform alegerilor noastre.

Dar cu toate acestea, există speranță! Speranța că vremuri mai bune pot veni la fel de bine ca și cele rele, iar aceasta este un mare câștig, faptul că toată călătoria noastră, toate metodele noastre de coping, de supraviețuire pot fi de asemenea o încurajare pentru generația viitoare.

Putem transmite și alte valori pe lângă cele care se transmit fără voia noastra. Alegerile noastre pot fi un fel de antidot pentru ceea ce va urma.

De ce să te grăbești să te avânți în necunoscut atunci când nu există nici o garanție că este mai bine?

Dacă te bazezi pe uitare, vei fi dezamăgit; doar pentru că moartea este o barieră impenetrabilă nu înseamnă neapărat că este sfârșitul; această ipoteză merită luată în considerare înainte de a alege să ieși în afara vieții pentru a căuta „marele bine de dincolo.”

Dacă viața pare teribilă, încearcă să cauți ajutor în cadrul său, înainte de a începe să planifici să căuți o altă cale care să te determine să ieși din acest cadru cu totul.

Câteodată cel mai sigur antidot este să guști câte puțin din otrava care te-ar ucide. (De curând m-am confruntat cu alergiile respiratorii, iar antidotul acestei afecțiuni a constat în a mă expune gradat factorilor alergogeni pentru a-mi întări imunitatea.)

Gândește-te de asemenea la momentul în care nu vei pierde dacă nu ești mort, privește-o ca pe o rundă bonus.

Există o mulțime de medici și terapeuți buni care lucrează astăzi și care doresc să te ajute, să poți vedea din mijlocul experienței prin care treci faptul că există speranță și susținere, mai mult decât poți realiza tu în acest moment.

Există de asemenea tratamente care pot transforma incapacitatea ta de a face față provocărilor în ceva care te va ajuta să găsești motivație pentru creșterea și îmbunătățirea vieții cotidiene.

Lăsă pe cineva să audă ce s-a întâmplat cu tine, să te conțină, să-ți fie suport. Nu este nimic greșit în a cere ajutorul. Cei care cer ajutorul sunt cei puternici, care acceptă și conștietizează faptul că ceva anormal se petrece și nu este bine să lași lucrurile să degenereze.

Adesea, dacă punem întrebări precum "de ce" și "cum" poate fi atât de greu, este pentru că ne luptăm să obținem răspunsuri care pot fi găsite aici. Aceste lucruri ne arată de fapt că nu vrem să plecăm. Nu încă.

Veronica Bayrakcioglu, Psihoterapeut de familie, cuplu și copil